Jurnalişti cu acte în regulă

În adidaşi şi blugi comozi, aşa şi-au primit diplomele absolvenţii Şcolii de Studii Avansate în Jurnalism. Aşa cum şcoala se deosebeşte de alte instituţii de învăţămînt prin modul de predare, nici ceremonia de sfîrşit n-a rămas în urmă. Imaginile Rîbniţei văzute de pe dealul Rezinei, plăcinţelele de la postul de televiziune din Rezina, „Elita TV”, bucatele de la restaurantul din aceeaşi localitate şi vizita la mănăstirea Saharna au imortalizat cu succes emoţiile noastre de tineri absolvenţi.

Linişte…se dă BAC-ul

În fiecare an am emoţii în perioada BAC-ului pentru că de fiecare dată se întîmplă ca cineva dintre cunoştinţele mele sau vecinii să susţină examenul de bacalaureat. Anul acesta emoţiile sunt şi mai mari. Avem absolventul nostru.

Cred că eu sunt mai stresată decît fratele meu, care nu dă nici un semn de îngrijorare. O bere, un meci bun de fotbal şi totul pare să fie O.K. Şi asta mai ales că cel mai bun prieten al omului - NET-ul ne ajută să rezolvăm subiectele. Fratemiu în fiecare dimineaţă îmi spune “ne întîlnim pe net”. El îmi trimite subiectele pe telefon, iar www.orange.md transmite răspunsul.

Burse mai mari pentru studenţii basarabeni

Ministerul României vrea să acorde mai multe burse studenţilor basarabeni şi să mărească valoarea acesteia. Bine ar fi, pentru că e greu să te descurci în România cu o bursă de 50 dolari. Echivalentul acestoraîn lei româneşti e circa 130-140 lei noi, în funcţie de valoarea dolarului în momentul când este eliberată bursa. În lei moldoveneşti ar însemna aproximativ 700-800 lei. Dacă stai în cămin e bine, pentru că bursierii nu plătesc căminul, taxa căreia variază, în Iaşi, de la 250 la 500 lei moldoveneşti pe lună. O pâine costă de la 3 la 7 lei, iar un tichetîn transportul public costă 5 lei (doar o direcţie).

Deci, iniţiativa ministerului român este binevenită, numai că autorităţile de la Chişinău nu se prea grăbesc să semneze protocolul de colaborare. Şi asta după ce preşedintele Vladimir Voronin, a declarat la postul de radio antena C că este gata să stabilească relaţii bune de vecinătate cu România şi să lase în trecut toate neânţelegerile de până acum.

Limba noastră făr-de nume…

Ultimele zile nu am mai scris pe blog. Am avut o săptămână plină de evenimente. Am fost la Bălţi pentru a realiza un material despre ce crede lumea de acolo referitor la “limba moldovenească”. Dacă în perioada interbelică (1918-1940) oraşul Bălţi era considerat leagănul limbii româneşti, acum a devenit un fel de capitală a vorbitorilor de limbă rusă.

„Se poate trăi bine şi la noi în ţară”

 Mihai Stamati: „Se poate trăi bine şi la noi în ţară”

Mihai Stamati, lector asistent la Universitatea Tehnică din Moldova, catedra de Design Industrial, este un tînăr ce a făcut cunoscut numele ţării noastre în străinătate, în domeniul designului industrial. Şi cum să nu scriu despre el dacă tot de prin părţile Nisporeniului vine?

Pentru ce învăţăm?

Pe blogul unei colege am citit cum să trecem peste emoţiile de la examene şi mi-am amintit de ceva drăguţ pe blogul lui Vitalie Sprînceană. Citiţi mai jos

În autobuzul Otaci-Chişinău:
- Salutare, domnule. Nu te-am mai văzut demult. Ce faci?
- Merg la capitală.
- La sesiune?
- Da. Sunt ultimul an şi merg la ultima sesiune.
- Pe urmă ce faci?
- Merg să mă spânzur - zâmbeşte - Că unde aş putea să-mi găsesc de lucru?

New scolarships

Now, the postgraduade students from Republic of Moldova have the posibility to apply for swiss scolarships. This university scolarships are granted for 9 months and cannot be renewed. More information about aplication forms and conditions you can obtain from the Swiss Cooperation Office in Moldova on the following adress: 23 Mateevici str, Block B 2009, Chisinau every day from 15.00 to 17.00.

Also you can apply for Central European University from Budapest. The application deadline is february 14, 2008. For further information applicants you can visit their web site there you can find the application form and the description of each course.

Tinerii de azi, şansa zilei de mâine

Tot mai des auzim expresii de genul “tinerii constituie viitorul unei ţări”. Aşa o fi. Însă, pentru a fi la nivelul aşteptărilor celor mari e nevoie de investiţii în capitalul socio-cultural al tinerilor, fără a mai vorbi de cel economic.